|
|
 |
Lugoj - prezentare generală
Municipiul Lugoj (în
maghiară Lugos, în
germană Lugosch) este al doilea oraş ca mărime şi
importanţă din
judeţul Timiş,
Banat,
România. Situat în sud-vestul României, la intersecţia
paralelei 45"41' latitudine nordică cu meridianul de 21"53'
longitudine estică, la 123 metri peste nivelul mării şi acoperă
o suprafaţă de 9.855 hectare.
Râul Timiş străbate oraşul pe o distanţă de 4 km, împărţindu-l
în două. La recensământul din 2002, Lugojul avea o populaţie de
44.570 locuitori (82,9% români, 9,6% maghiari, 2,9% germani,
2,4% ţigani, 1,6% ucraineni). Împreună cu satele din jur,
populaţia este estimată la circa 55000 - 60000 locuitori.
Clima şi relieful
Clima este continentală de tranziţie, blândă
cu influenţe mediteraneene. Precipitaţiile sunt variabile şi cad
neregulat, cele mai mari cantităţi înregistrându-se vara.
Vânturile bat predominant dinspre nord.
Suprafaţa de 8805 ha care încorporează zona locuibilă se împarte
astfel: 53% teren arabil, 38% paşune, 5% vii, 2% livezi, 2%
fâneţe. Vegetaţia zonei este caracteristică silvostepei. În est
predomină pădurile de brad, molid şi fag, iar în celelalte părţi
se întâlnesc mici păduri de stejar. În lunca Timişului se găsesc
salcii şi plopi, iar vegetaţia de mlaştină este reprezentată de
stuf, nufăr şi papură.
Fauna este cea caracteristică stepei şi silvostepei.
Populaţie
1890 - 12.489 locuitori
1900 - 17.000 locuitori
1910 - 19.818 locuitori
1930 - 23.593 locuitori
1941 - 26.328 locuitori
1956 - 30.252 locuitori
1968 - 36.542 locuitori
2002 - 44.570 locuitori
2004 - 46.540 locuitori
Scurtă cronică a oraşului Lugoj
Prima atestare documentară a cetăţii Lugoj
apare spre sfârşitul secolului al XIII-lea, într-un document păstrat în arhivele
din Budapesta, din care reiese că regele Ungariei, Ladislau al IV-lea (1272 -
1290) a poposit cu armata sa la Lugoj. Într-o diplomă datată 22 august 1376,
semnată de Sigismund de Luxemburg, se arată că cetatea Lugojului a fost donată
marilor feudali Ladislau şi Istvan Loszonczy. La sfârşitul secolului al XIV-lea,
mai ales după bătălia de la Nicopole (1396), turcii trec Dunărea deseori,
invadează Banatul, ajungând până în părţile Lugojului. În timpul marilor
campanii antiotomane, Iancu de Hunedoara, pe când era comite de Timiş (1440), a
luat măsuri pentru organizarea sistemului de apărare a oraşului, întărind
cetatea cu şanţuri, metereze şi palisade.
În ianuarie 1601, Mihai Viteazul trece prin Banat cu suita sa şi poposeşte şi la
Lugoj, la Hanul Poştei, în drumul său spre Viena.
Banatul de Lugoj - Caransebeş a rezistat presiunilor turceşti până în 1658 când
Acaţiu (Ákos) Barcsai, Principele Transilvaniei a cerut lugojenilor şi
caransebeşenilor să accepte hotărârea dietei din Sighişoara, supunându-se
turcilor. Aceştia au ocupat oraşul după scurt timp, aducând o garnizoană
militară condusă de un agă. Evlia Celebi, cărturar şi filozof turc, a vizitat
Banatul în 1660, consemnând in opera "Seyahatname" ("Cartea Călătoriilor") că
"Lugojul este o aşezare puternică cu peste 300 de case, pe malul drept al râului
Timiş".
După înfrângerea turcilor în al doilea Asediu al Vienei în 1683, imperialii trec
la ofensivă şi ocupă pentru scurt timp cetăţile Lipova şi Lugoj (1688). După
semnarea păcii, la Karlovitz (1699), Banatul a rămas sub dominaţie otomană, însă
prin stipulaţiile tratatului, turcii sunt obligaţi să dărâme unele fortificaţii,
printre care şi zidurile cetăţii Lugoj (1701). După alungarea turcilor, prin
pacea de la Passarowitz (21 iulie 1718), a început colonizarea germană, primii
colonişti s-au stabilit pe malul stâng al râului Timiş (circa 1720), punând
bazele "Lugojului german". În secolul al XVIII-lea au fost ridicate numeroase
edificii publice, între care biserica romano-catolică şi biserica ortodoxă
"Adormirea Maicii Domnului", amândouă declarate monumente istorice (vezi
secţiunea următoare).
În 1778, ca urmare a încorporării Banatului la Ungaria, Lugojul a devenit
reşedinţa comitatului Caraş, iar în 1795 Lugojul român şi Lugojul german s-au
unificat.
Eftimie Murgu s-a stabilit la Lugoj în 1841, iar în iunie 1848 a prezidat a doua
Adunare naţională a românilor din Banat de pe Câmpia Libertăţii din Lugoj, în
cadrul căreia s-au exprimat postulatele de ordin naţional ale românilor bănăţeni
din Revoluţia Paşoptistă, a cărei centru a fost Lugojul.
Prin rezoluţia imperială de la 12 decembrie 1850, Lugojul a devenit reşedinţa
Episcopiei Greco-Catolice din Banat.
Lugojul a fost reşedinţa comitatului Caraş-Severin din 1881 până în 1925, când
în urma noii organizări administrativ-teritoriale din România a fost creat
judeţul Caraş şi judeţul Severin, cel din urmă cu reşedinţa la Lugoj până la
sfârşitul celui de-al doilea război mondial.
Podul de Fier, simbol al Lugojului, a fost ridicat în 1902.
La 3 noiembrie 1918 a avut loc la Lugoj o mare adunare naţională în care s-a
proclamat dreptul naţiunii Române la autodeterminare, după dezmembrarea
Imperiului Austro-Ungar în urma primului război mondial.
La 20 decembrie 1989, Lugojul a devenit al doilea oraş liber de sub regimul
comunist din România.
În 1996 este finalizată clădirea Universităţii Europene Drăgan, prin
generozitatea marelui filantrop profesor dr. Iosif Constantin Drăgan, născut la
Lugoj. Tot datorită lui, Lugojul obţine câte un post de televiziune, de radio, o
tipografie şi un ziar săptămânal.
Lugojul astăzi
Transport
Lugojul este străbătut de două importante rute comerciale: drumul naţional DN 68
către Deva şi drumul european E98 către Bucureşti. Distanţele către principalele
oraşe din apropiere sunt: Timişoara - 60 km; Reşiţa - 58 km; Caransebeş - 45 km;
Deva - 101 km; Lugoj - Bucureşti - 600 km. În ceea ce priveşte transportul
feroviar, Lugojul face parte din Regionala de Căi Ferate Timişoara. Din Gara
Lugoj se poate călători către orice destinaţie din ţara, cele mai importante
rute directe fiind: Timişoara - Bucureşti (prin Craiova sau Brasov), Timişoara -
Iaşi. La 60 km distanţă de Lugoj se află Aeroportul Internaţional Timişoara. La
Arad şi Caransebeş sunt aeroporturi naţionale. Reţeaua de străzi însumează în
Lugoj aproximativ 97 km dintre care 65 km sunt străzi modernizate.
Cultură
Continuând importantele tradiţii culturale şi de spiritualitate românească,
Lugojul fiind considerat capitala culturală a Banatului, Casa de Cultură a
municipiului Lugoj organizează următoarele manifestări artistice :
Festivalul Internaţional Coral Ion Vidu;
Festivalul Internaţional de Teatru Neprofesionist;
Festivalul Internaţional de Folclor Ana Lugojana;
Concursul Internaţional de Canto Traian Grozăvescu;
În ceea ce priveşte educaţia şi instruirea, în Lugoj exista 17 grădiniţe, 10
şcoli primare (clasele I-VIII) şi 5 licee: Coriolan Brediceanu, Iulia Haşdeu,
Valeriu Branişte, Aurel Vlaicu, Ştefan Odobleja. După revoluţia din 1989, omul
de afaceri şi personalitate marcantă a culturii lugojene, Iosif Constantin
Drăgan a înzestrat oraşul cu Universitatea Europeană Drăgan, instituţie de
învăţământ superior cu profilele economic şi juridic, care conferă localităţii
statutul de oraş universitar.
În fiecare an la 20 decembrie se sărbătoreşte Ziua Lugojului, amintind că oraşul
a fost în decembrie 1989 al doilea oraş liber din România. La 15 august are loc
Ruga Lugojană, sărbătoare anuală dedicată celebrării Hramului Bisericii Ortodoxe
Adormirea Maicii Domnului.
Obiective turistice
Hanul Poştei, clădirea datează în forma actuală din anul 1726 şi adăposteşte în
prezent sediul protopopiatului ortodox român;
Biserica şi fosta mănăstire franciscană, edificate în 1733;
Biserica ortodoxă "Adormirea Maicii Domnului", construită între 1759-1766 în
stil baroc, ctitorie a oberkneazului Gavril Gurean;
Catedrala greco-catolică "Coborârea Sf. Spirit", a Episcopiei de Lugoj,
edificată în stil clasicist între 1843-1854;
Turnul Bisericii "Sf. Nicolae", început în secolul al XV-lea (1402);
Ansamblul arhitectural ce compune Piaţa J. C. Drăgan de astăzi;
Mozaicul Sfântul Vasile cel Mare de pe faţada fostei şcoli de fete, operă a
pictorului academic Virgil Simonescu;
Teatrul vechi, construit la 1902;
Statuile lui Coriolan Brediceanu, Traian Grozăvescu, Ion Vidu, şi Ion Dragalina;
Casa scriitorului Ion Popovici Bănăţeanul;
Casa poetului Victor Vlad Delamarina;
Casa tenorului Traian Grozăvescu;
Casa compozitorului Ion Vidu;
Monumentele funerare ale lui Coriolan Brediceanu, Valeriu Branişte, Victor Vlad
Delamarina şi Traian Grozăvescu.
Sport
Activităţile sportivilor din Lugoj au ieşit în evidenţă mai ales prin gimnastică,
lupte şi volei, domenii care au oferit rezultate bune la nivel naţional şi chiar
internaţional. La gimnastică s-a remarcat Lavinia Miloşovici, multiplă campioană
europeană, mondială si olimpică. De asemenea Alina Goreac si Kurt Szlier au fost
medaliati cu argint la Campionatele Europene. La luptele libere s-au remarcat
Iosif Horvath, primul medaliat olimpic al României la acest sport, precum şi
Francisc Borlovan, Francisc Horvath, Simion Popescu şi Robert Papp. La volei
feminin, echipa C.S.Ş. Banatul Lugoj a fost campioana naţională de juniori în
1990. Sunt practicate cu success şi alte sporturi cum ar fi handbal, fotbal, şi
artele marţiale.
Personalităţi
Eftimie Murgu (1805 - 1870), politician, revoluţionar paşoptist
August Kanitz (1843 - 1896), botanist, membru corespondent al Academiei Române
Coriolan Brediceanu (1849 - 1909), avocat, politician
Ion Vidu (1863 - 1931), compozitor şi dirijor
Victor Vlad Delamarina (1870 - 1896) - poet
Bela Lugosi (1882 - 1956), actor
Tiberiu Brediceanu (1877 - 1968), compozitor, folclorist, membru corespondent al
Academiei Române
Traian Grozăvescu (1895 - 1927), tenor
Filaret Barbu (1903 - 1984) - compozitor
Iosif Constantin Drăgan (n. 20 iunie 1917) - profesor univ. dr., om de afaceri,
filantropist
György Kurtág (n. 19 februarie 1926), compozitor
Lavinia Miloşovici (n. 21 octombrie 1976), gimnastă, multiplă campioană mondială
şi olimpică
Oraşe înfrăţite cu Lugoj
Orléans, Franţa
Jena, Germania
Székszárd, Ungaria
Assos-Lecheo, Grecia
Nisporeni, Republica Moldova
Sus | Jos | Top | Baza
|
|
|
|
|
|
|
